Prima Dreptul victimei-parte în procesul penal

Dreptul victimei-parte în procesul penal

Want create site? With Free visual composer you can do it easy.

 

  • Actele Internationale definesc termenul de victimă ca fiind acele persoane, care în mod individual sau colectiv, au suferit orice daună, fizică sau psihică, trăiri emoţionale, pierderi economice sau vătămarea substanţială a drepturilor lor fundamentale, prin acţiune sau inacţiune care încalcă legislaţia penală în vigoare, în cadrul statelor membre, inclusiv acele legi care stipulează abuzul ilicit de putere (Declaraţia Naţiunilor Unite privind Principiile de bază în dreptul victimele crimelor şi ale abuzurilor de putere (1985),

 

  • Persoana este considerată victimă indiferent dacă autorul este identificat, arestat, cercetat sau condamnat şi, indiferent de relaţiile între autor şi victimă.

 

  • Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, defineşte victima ca orice persoana fizică supusă traficului de persoane.

 

  • În cadrul legislaţiei moldovenesti prin termenul de victima se intelege orice persoană căreia, prin infracţiune, i-au fost aduse daune morale, fizice sau materiale.

 

  • În cadrul procesului penal victima traficului de persoane se poate constitui:
  • Parte vătămată, ca persoană care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică, morală sau materială şi participă în procesul penal în această calitate, conform legii, cu acordul victimei.
  • Parte civilă, desemnând persoana vătămată care a depus la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată o cerere de chemare în judecată a bănuitului, învinuitului, inculpatului sau a persoanelor care poartă răspundere patrimonială pentru faptele acestuia silictând încasarea prejudiciului material sau moral cauzat prin infracțiune;
  • Martor: Vicitma care nu este constituită parte civilă sau nu participă în proces ca parte vătămată poate fi ascultată ca martor.

 

  1. Neurmărirea și nepedepsirea victimelor traficului de persoane

 

  • Victima traficului de fiinte umane nu poate fi acuzata sau pedepsita pentru implicarea acesteia in activități infracționale sau ilicte pe care a fost obligata să le săvârșească ca urmare directă a faptului că a făcut obiectul traficului de fiinte umane (cum ar pentru implicarea ei in  prostituţie, cerşetorie, trecere frauduloasă a frontierei unui stat, aflarea ilegala pe teritoriul unui stat, donarea de organe sau ţesuturi). Codul penal in art.165 alin.4) si 206 alin.4) prevede în asemenea circumstanțe eliberarea victimei de răspundere penală.

 

  • Victima are dreptul de a solicita ca identitatea sau viața privată să le fie protejate în timpul procedurilor penale, fără accesul presei și al publicul în sala de judecată.

 

  1. Dreptul la informare.

 

  • Judecătorul, procurorul si ofiţerul de urmărire penală în funcție de etapa la care se află procesul penal (la urmărirea penala sau la etapa examianrii judecatorești) are obligația de a informa victima traficului de ființe umane cu privire la toate drepturile sale procesuale in cadrul procesului precum şi cu privire la serviciile de care pot beneficia. (Codul de procedură penală articolele 58 – 62 );

 

  • Dreptul de a fi informată cu privire la rolul fiecărui profesionist (procuror, ofiţer de poliţie, psiholog, intervievator, judecator), la drepturile sale procedurale pe care le are in timpul procesului, serviciilor la care poate avea acces.

 

  • Dreptul de a fi informata despre evoluţia anchetei (de expemplu înştiinţarea efectuării de arestări, despre anunțarea in căutare a infractorului),despre deciziile adoptate de organul de urmarire penala, procuror sau instanta de judecata;

 

  1. Drepturi Procesuale recunoscute victimei

 

Pe tot parcursul urmariri penale si la etapa examinarii judiciare victimei ii sunt recunoscute un sir de drepturi procesuale ce include dreptul:

  • de a depune cereri in cadrul procesului privind recunoasterea ei in calitate de parte vatămată sau parte civilă;
  • de a solicită încasarea de la infractor a despagubirilor materiale sau morale cauzate prin infractiune;
  • de a fi audiata, de a prezenta probe, dreptul de a i se acorda protectie etc.
  • de a fi înştiinţata de necesitatea şi momentul prezentării la organul de urmărire penală sau in instanta de judecata;
  • de a cere acordarea asistentei juridice gratuite din partea unui avocat.
  • de a prezenta documente şi alte mijloace de probă pentru a fi anexate la dosarul penal şi cercetate în şedinţa de judecată;
  • să ceară recuzarea persoanei care efectuează urmărirea penală, judecătorului, procurorului, expertului, interpretului, traducătorului, grefierului;
  • să facă obiecţii împotriva acţiunilor organului de urmărire penală sau instanţei de judecata
  • să ia cunoştinţă de toate procesele-verbale ale acţiunilor procesuale la care a participat
  • să participe la şedinţa de judecată, inclusiv la examinarea materialelor cauzei
  • să depună plîngeri împotriva acţiunilor şi hotărîrilor organului de urmărire penală, precum şi să atace hotărîrea instanţei privitor la prejudiciul cauzat;

 

  1. Dreptul la asistenţă juridică gratuită.

 

  • Potrivit art.16 din Legea 241/2015 privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane, victima are dreptul la asistenta juridica;

 

  • Potrivit normelor Codului de procedura penala art. 58 alin.(4) p.2) victima dispune de dreptul de a fi asistată, în condiţiile legii, de un avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat în cazul în care ea nu dispune de mijloace băneşti pentru a plăti avocatul.

 

 

  1. Excluderea re-victimizarii victimelor

 

  • În urma unei evaluări individuale, efectuate de către autoritatea competentă, victimele au dreptul, în anumite condiții, la un tratament specific, menit să prevină victimizarea ei secundară, și anume prin:
  • evitarea repetării inutile, pe parcursul urmăririi penale și judiciare, a interogatoriilor,
  • Evitarea contactului vizual între victimă și autorul infracțiunii,
  • Evitarea depunerii de mărturii în ședință publică,
  • Evitarea întrebărilor inutile privind viața privată a victimei ce nu se refera la cauza penala cercetata.

 

  • Pentru a reduce sau a exclude supunerea victimei unui vădit pericol sau pentru a reduce revictimizarea ei, procurorul la cererea inaintata de victima poate solicita audierea acestuia de către judecătorul de instrucţie, în condiţiile articolului 109 CPP cu asigurarea posibilităţii bănuitului, învinuitului, apărătorului acestuia, de a pune întrebări. Audierea în faţa judecătorului de instrucţie contribuie la diminuarea presiunii din partea făptuitorilor deoarece victima nu mai este legată de proces şi poate pleca ca să evite contactul cu acesta, iar pe de altă parte contribuie la prevenirea re-victimizării deoarece victima nu este nevoită să facă declaraţii repetate în cadrul instanţei.

 

  • Codul de procedura penala prevede de asemenea in caz de necesitate la cererea victimei sau a procurorului posibilitatea de a audia victima/martorul in procesul penalîn lipsa inculpatului, care este înlăturat din şedinţă, asigurîndu-i-se ultimului posibilitatea de a lua cunoştinţă de declaraţii şi de a pune întrebări prin intermediul apărătorului său. (art. 370 alin.2Cod procedura penala).

 

  • Accesul publicului in sala de sedinte poate fi interzis de catre instanta de judecata la cererea parților in cauzele in care sunt implicate interesele minorilor sau in cazurile in care protecţia vieţii private a părţilor în proces o cer, ori daca instanta constata ca sedintele inchise sunt considerate strict necesare, datorită unor împrejurări speciale, la care publicitatea ar putea să prejudicieze interesele justiţiei.

 

  • In cazul in care victima este supusa unui pericol real in legatura cu delcaratiile ei instanta de judecata poate admite audierea victimei in conditii speciale fara prezenta ei fizica in sala de judecata, fie prin audierea ei de catre judecatorul de instructie fie prin utilizarea mijlaocelor tehnice speciale cum poate fi si audierea prin intermediul unei teleconferinţe cu circuit închis, cu imaginea şi vocea distorsionate astfel încît să nu poată fi recunoscuta. (Art. 110 Cod procedura penala)

 

  • Victimele minore în vîrstă de pînă la 14 ani în cauzele penale privind infracţiuni cu caracter sexual, privind traficul de copii sau violenţa în familie se audiaza in conditii speciale, prin inermediul intervievatorului, in camera de audieri special amenajate separate de camera de vizualizare in care se afla ceilalti participanti la proces (judecatorul, invinuitul si aparatorul sau, procurorul etc). Toate intrebarile adresate victimei se acorda prin intermediul intervievatorului fara a exista un contact vizual a victimei cu participantii la proces.

 

  1. Dreptul la despăgubiri

 

  • Victimele au dreptul de a cerere si a obține, în cadrul procedurilor penale, o hotărâre privind despăgubirile morale sau materiale cauzate in urma infractiunii pe care trebuie să le plătească autorul infracțiunii. Pentru realizarea acestui drept victima este in drept sa solicite prin cerere recunoasterea sa in calitate de parte civila cu indicarea marimii prejudiciului moral sau material pe care il solicita;

 

  • În cazurile traficului de persoane, prejudiciul material poate să constea in:
  • sumele transmise de către victimă infractorilor (cumpărarea biletelor, asigurarea cazării etc.);
  • bunurile personale pierdute, transmise sau altfel preluate de la victimă în cursul săvârşirii infracţiunii;
  • pierderea capacităţii de muncă, urmare a vatamarii integriatatii corporale a victimei in timpul supunerii ei la exploatare;
  • cheltuielile suportate pentru tratamentele medicaile, protezare;
  • cheltuieli de înmormântare în cazul decesului victimei etc.

 

  • În practica de cercetare a infracţiunilor privind traficul de persoane de către partea civilă frecvent este invocat prejudiciul moral, care poate să constea în:

 

  • prejudicii cauzate personalităţii fizice (durerile fizice cauzate prin lovituri, vătămări, răniri etc., suferinţele psihice condiţionate de vătămările corporale, de provocarea unei boli, slăbirea rezistenţei fizice la boli sau de alte complicaţii, îngrijorarea pentru aceste efecte ulterioare, epuizarea emoţională, pierderea unor plăceri etc.);

 

  • prejudicii cauzate personalităţii afective, care includ suferinţele psihice (suferinţe psihice cauzate prin lezarea sentimentelor de afecţiune, care le cuprind pe cele determinate de pierderea, rănirea, mutilarea, desfigurarea sau îmbolnăvirea gravă a persoanelor apropiate, de pierderea locului de muncă, dezvăluirea secretului familial sau a secretului medical, limitarea sau privarea temporară de anumite drepturi etc.);

 

  • prejudicii cauzate personalităţii sociale în care se include cinstea, onoarea, demnitatea, viaţa privată, numele, etc. Acestea sunt prejudiciile produse prin insulte, calomnii, defăimări, aprecieri nefavorabile apărute în consecinţa traficului de persoane.

 

  • La înaintarea cererilor privind încasarea despagubirilor materiale si morale victimele sunt in drept sa solicite orgnaului de urmarie penala sau instantei de judecata ca pina la pronuntarea unei hotarari asupra actiunilor civile bunurile faptuitorului sa fie sechestrate in vederea asigurarii executarii in viitor a hotaririlor judecatoresti.

 

  • Victimele au dreptul la restituirea, fără întârziere, a bunurilor proprii (cu excepția cazului în care acestea sunt absolut necesare pentru desfășurarea procedurilor penale) care au fost recuperate sau puse sub sechestru în cursul procedurilor penale.

 

  1. Compensarea financiara de catre stata a victimelor

 

  • Victimele traficului de fiinte umane in baza prevederilor noii Legi cu privire la reabilitarea victimelor, nr. 137/2016 in vigoare din martie 2017 pot beneficia de drepturi si garantii suplimentare. Astfel, in lista serviciilor de suport oferite victimelor traficului de fiinte umane la fel ca si in baza legii nr. 241/2005 sunt prevazute:

– consilierea informaţională;

– consilierea psihologică;

– asistenţă juridică gratuită;

– Suplimentar legea prevede si dreptul la  compensarea financiară de către stat a prejudiciului cauzat prin infracţiune.

 

  • La stabilirea cunatumului Compensatiei financiare se ia in calcul:

 

  • cheltuielile de spitalizare, tratament medical suportate de victima;
  • prejudiciul cauzat ochelarilor, lentilelor de contact, protezelor dentare şi altor,
  • obiecte care constituie mijloace de realizare a funcţiilor unor părţi individuale ale corpului uman;
  • prejudiciul cauzat prin distrugerea sau deteriorarea bunurilor victimei sau prin deposedarea acesteia;
  • prejudiciul cauzat prin pierderea capacităţii de muncă, dacă aceasta a fost provocată de faptele infracţionale;
  • cheltuielile de înmormîntare  a victimei infracţiunii, în cazul decesului acesteia.

 

  • Dreptul la compensarea financiara se recunoaște victimelor infracțunii de trafic de persoane daca:

 

  • Infracțiunea a fost comisa pe teritoriul Republicii Moldova
  • Victima este cetatean al RM, apatrid sau strain care se afla legal pe teritoriul RM
  • Instanta de judecata a emis o hotarâre de condamnare a infractorului
  • Cererea de acordare a compensatiei financiare este înaintată in termen de trei ani de la pronunțarea hotarârii de condamnare
  • Victima a fost recunoscută în cadrul procesului penal în calitate de parte vatamata si parte civila;
  • dacă sursele făptuitorului sînt insuficiente pentru acoperirea prejudiciului rezultat din infracţiune;
  • prejudiciul cauzat prin săvîrşirea infracţiunii nu a fost şi nu poate fi compensat din alte surse.

 

  • Compensaţia financiară se achită din contul bugetului de stat în limitele prevazute de lege care nu vor depasi 10 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul în care victima a formulat cererea de compensaţie financiară.
Did you find apk for android? You can find new Free Android Games and apps.