Prima Drepturile victimelor violenței în familie

Drepturile victimelor violenței în familie

 

  1. Victimei i se garantează apărarea drepturilor şi intereselor legitime.
  2.      

  3. Victima are dreptul la asistenţă pentru recuperare fizică, psihologică şi socială prin acţiuni special e medicale, psihologice, juridice şi sociale. Acordarea serviciilor de protecţie şi asistenţă nu este condiţionată de dorinţa victimei de a face declaraţii şi a participa la procese de urmărire în justiţie a agresorului. Dreptul la viaţa privată şi confidenţialitatea informaţiei privind victima sânt garantate.
  4.      

  5. Victima violenţei în familie are dreptul să ceară agresorului repararea, în condiţiile legii, a prejudiciului material şi moral cauzat prin actele de violenţă, iar statului – repararea prejudiciului material şi moral ca urmare a neasigurării asistenţei şi protecţiei adecvate.
  6.      

  7. Victima violenţei în familie căreia i s-a cauzat vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii beneficiază de o compensaţie financiară din partea statului pentru prejudiciul cauzat prin infracţiune, în condiţiile Legii nr. 137 din 29.07.2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunilor. 
  8.      

  9. Victima are dreptul la asistenţă juridică primară şi calificată gratuită conform legislaţiei cu privire la asistenţa juridică garantată de stat.
  10.      

  11. Victimei i se acordă asistenţă medicală de instituţiile medico-sanitare în conformitate cu Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală. Examinarea corporală a victimei şi perfectarea actelor de constatare medico-legală a gravităţii vătămării integrităţii corporale sau a sănătăţii se efectuează gratuit în cazurile prevăzute de lege.
  12.      

  13. Victimei poate beneficia la cerere de consiliere psihologică, care este asigurată, în condiţiile Legii nr. 137 din 29.07.2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunilor, de către psihologii din cadrul subdiviziunilor teritoriale de asistenţă socială, al organizaţiilor necomerciale sau al persoanelor juridice cu scop lucrativ care activează în domeniul reabilitării victimelor infracţiunii şi care au fost cooptate în acest scop de către autorităţile publice locale sau de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
  14.      

  15. Viaţa privată şi identitatea victimei sînt protejate. Înregistrarea, păstrarea şi utilizarea datelor cu caracter personal privind victima se efectuează în conformitate cu prevederile Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.
  16.      

  17. Cererea despre comiterea actelor de violenţă în familie se depune: a) Poliție; b) în instanţă de judecată; c) la organul de asistenţă socială şi de protecţie a familiei şi copilului; d) la autoritatea administraţiei publice locale.
  18.      

  19. Cererea se depune la locul: a) de domiciliere al victimei; b) temporar de reşedinţă al victimei dacă aceasta a părăsit domiciliul pentru a evita continuarea violenţei; c) de reşedinţă al agresorului; d) în care victima a solicitat asistenţă; e) în care a avut loc actul de violenţă.
  20.      

  21. Pentru depunerea în instanţă de judecată a cererii despre comiterea actelor de violenţă în familie nu se plăteşte taxă de stat.
  22.      

  23. Cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie se depune la instanţa judecătorească de către victima violenţei în familie sau de reprezentantul ei legal, iar în cazul copilului – de organul de tutelă şi curatelă.
  24.      

  25. În caz de imposibilitate de depunere a cererii de către victimă, la solicitarea ei, cererea poate fi depusă de către Procuror, organul de asistenţă socială sau poliţie.
  26.      

  27. În cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie se indică circumstanţele actului de violenţă, intensitatea, durata, consecinţele suportate şi alte circumstanţe care indică necesitatea aplicării măsurilor de protecţie.
  28.      

  29. La examinarea cererii victimei violenţei în familie privind aplicarea măsurilor de protecţie, instanţa de judecată solicită coordonatorului oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat desemnarea neîntîrziată a unui avocat pentru apărarea intereselor victimei. Asistenţa juridică se acordă victimei gratuit.
  30.      

  31. Neprezentarea agresorului la şedinţa de judecată nu împiedică instanţa să examineze cererea.
  32.      

  33. Instanţa de judecată emite, în 24 de ore de la primirea cererii privind aplicarea măsurilor de protecţie, o încheiere prin care admite sau respinge cererea.
  34.      

  35. În cazul admiterii cererii, instanţa emite o ordonanţă de protecţie prin care aplică agresorului una sau mai multe dintre următoarele măsuri: a) obligarea de a părăsi temporar locuinţa comună ori de a sta departe de locuinţa victimei, fără a decide asupra modului de proprietate asupra bunurilor; b) obligarea de a sta departe de locul aflării victimei, la o distanţă ce ar asigura securitatea victimei, excluzînd şi orice contact vizual cu ea sau cu copiii acesteia; c) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima sau cu copiii acesteia, cu alte persoane dependente de ea; d) interzicerea să se apropie de anumite locuri: locul de muncă al victimei, locul de studii al copiilor, alte locuri determinate pe care persoana protejată le frecventează; e) obligarea, pînă la soluţionarea cazului, de a contribui la întreţinerea copiilor pe care îi are în comun cu victima; f) obligarea de a participa la un program special de tratament sau de consiliere, dacă o asemenea acţiune este determinată de instanţa de judecată ca fiind necesară pentru reducerea violenţei sau pentru dispariţia ei; g) limitarea dispunerii unilaterale de bunurile comune; h) stabilirea unui regim temporar de vizitare a copiilor săi minori; i) interzicerea de a păstra şi purta armă.
  36.      

  37. Pe perioada acţiunii ordonanţei de protecţie, exercitarea drepturilor părinteşti rămâne pe seama părintelui-victimă. La solicitarea părintelui-agresor, vizitarea copilului poate avea loc în temeiul unui program aprobat de către autoritatea tutelară teritorială.
  38.      

  39. Măsurile de protecţie se aplică pe un termen de pînă la 3 luni.
  40.      

  41. Supravegherea executării măsurilor de protecţie stabilite de instanţă ţine de competenţa Poliției.
  42.      

  43. Termenul măsurilor de protecţie poate fi prelungit de instanţa de judecată la cererea repetată ca urmare a comiterii faptelor de violenţă în familie sau ca rezultat al nerespectării condiţiilor prevăzute în ordonanţa de protecţie au dacă, la expirarea termenului de aplicare a măsurilor de protecţie, asupra victimei se menţine pericolul de a fi supusă violenţei sau altor acţiuni ilegale din partea agresorului.
  44.      

  45. La cererea întemeiată a victimei, instanţa de judecată poate revoca măsurile de protecţie aplicate, asigurîndu-se că voinţa victimei este liber exprimată şi nu a fost supusă presiunilor din partea agresorului.
  46.      

  47. Încheierea privind admiterea sau respingerea cererii de aplicare a măsurilor de protecţie şi încheierea privind aplicarea ordonanţei de protecţie pot fi atacate cu recurs conform Codului de procedură civilă.
  48.      

  49. Contestarea ordonanţei de protecţie nu suspendă executarea măsurilor aplicate.
  50.      

  51. Aplicarea măsurilor de protecţie nu împiedică iniţierea procedurii de divorţ, partajării averii comune, decăderii din drepturile părinteşti, luării copilului fără decădere din drepturile părinteşti şi altor acţiuni prevăzute de legislaţia în vigoare.